https://drive.google.com/file/d/1gAqMpPuIkYAubrxcTLa6YAckV3TnOMUS/view?usp=sharing
Materialul pornește de la ideea că Republica Moldova se află într-o zonă de confruntare între două spații de influență – Uniunea Europeană și Federația Rusă, iar această poziție determină presiuni asupra direcției politice. În acest context, apropierea de UE este prezentată ca alegere strategică a conducerii, însă procesul este însoțit de implicarea actorilor externi. Sunt menționate relațiile președintei Maia Sandu, cu rețeaua de influență a lui George Soros, cu liderii europeni, în special cu Emmanuel Macron, cooperarea fiind descrisă ca intensă, la nivel politic și instituțional.
Autorii sugerează că orientarea europeană a Republicii Moldova nu este doar rezultatul unei dinamici interne, dar și al unui interes și sprijin extern.
Un capitol este dedicat alegerilor recente. Sunt analizate rezultatele obținute de Maia Sandu, precum și rolul diasporei. Revista acordă atenție organizării secțiilor de vot, subliniind diferențele în asigurarea dreptului la vot pentru diaspora din statele occidentale și cea din Rusia, prezentate ca factor ce ar fi influențat rezultatul final. În același timp, sunt menționate acuzațiile de ingerințe externe și climatul politic tensionat din perioada electorală.
Pe plan geopolitic, conflictul transnistrean ocupă un loc semnificativ în analiză. Transnistria este descrisă ca teritoriu separatist unde Federația Rusă menține prezență militară, conflictul „înghețat” fiind unul dintre principalele obstacole în calea stabilității și integrării europene a Republicii Moldova. Se subliniază că existența lui menține o stare de incertitudine și vulnerabilitate strategică pentru stat.
Dimensiunea economică este tratată, Republica Moldova fiind descrisă ca economie fragilă și dependentă de factori externi, în special de remitențele diasporei și sprijinul financiar internațional. În pofida sprijinului primit din partea Uniunii Europene, nivelul de trai rămâne foarte scăzut, iar beneficiile nu sunt resimțite uniform. Sunt analizate dificultățile legate de dezvoltarea economică, lipsa industrializării și dependența de importuri.
Un punct central al analizei îl reprezintă criza energetică. Revista descrie modul în care Republica Moldova a fost afectată de schimbările din regiune după 2022, în special de reducerea dependenței de gazul rusesc. Această tranziție este prezentată ca fiind costisitoare pentru populație, generând creșteri de prețuri, inflație și scăderea puterii de cumpărare. Autorii susțin că această schimbare, deși motivată strategic, nu a fost gestionată astfel încât să protejeze eficient cetățenii, contribuind la accentuarea dificultăților sociale.
Revista abordează și problema instituțiilor statului, subliniind problemele legate de funcționarea justiției, nivelul de încredere al cetățenilor și percepțiile privind corupția. Se discută modalitatea de implementare a reformelor și tensiunile din spațiul public, inclusiv în ceea ce privește pluralismul de opinii și libertatea de exprimare.
Un alt capitol este dedicat criminalității organizate, unde Republica Moldova este prezentată ca spațiu vulnerabil în fața rețelelor infracționale transnaționale. Sunt menționate activități precum traficul și contrabanda, dificultățile autorităților în combaterea acestor fenomene, în contextul unor instituții considerate insuficient consolidate.
De asemenea, revista discută rolul organizațiilor internaționale și al mecanismelor de finanțare externă, sugerând că acestea au impact asupra direcției politice și economice a țării. Este analizată interdependența dintre sprijinul extern și capacitatea decizională internă, fiind subliniate beneficiile, dar și provocările acestei relații.
Analiza este completată de interviuri cu fostul Prim-ministru al Republicii Moldova Vlad Filat și deputatul în parlament, Vasile Costiuc.
